Sinaia, din vacantele de altadata… Vilele cu scari din lemn vechi, scartaind aproape muzical

Sinaia nu înseamnă numai hoteluri și vile de lux, nu înseamnă tocurile înalte și sclipitoare troncănind pe aleile parcului central ori suind cu totul nepotrivit pe cărările către Castelul Peleș ori către Furnica. Sinaia înseamnă mult mai mult: romanța Perlei care a fost și care, încet, se redescoperă și își păstrează amintirile și visele, plimbările umbroase și tainele vacanțelor de demult, dar și străzile unduind armonios către culmi, printre vile care încă țin vie atmosfera altor epoci.

Așa e și strada Mihail Kogălniceanu (fostă Brătianu), care urcă pieptiș din centru, de la sensul giratoriu și dă senzația, cu fiece pas, că parcă ar străpunge codrul… Și urcă și se duce, și, undeva, trece un podeț. Unde, în stânga, cândva era o vilă înaltă, suplă, încadrată perfect în peisajul oarecum rural cu găini și rațe ce se desfătau gălăgioase pe lângă pârâiașul repede de munte, în vreme ce dulăii lătrau mândri de misia încredințată, iar perdelele brodate fin fluturau de la ferestrele deschise, ornate din belșug cu mușcate.

Și-apoi, cotind, strada își continuă urcușul ducând, parcă într-un tărâm de poveste, unde străjuiesc vilele vechi, unde odinioară se cazau la particulari turiști de unde nici nu gândeai și unde trăgeau adesea chiar și minunata actriță Draga Olteanu sau cântărețul Dorin Anastastasiu., vrăjiți și ei de farmecul locurilor dar și de ospitalitatea gazdelor.

Totul era înmiresmat de tufele de zmeură, fragi și trandafiri din curțile în care pătrundeai după ce urcai scări mari de piatră, pentru ca mai apoi să te bucuri de aerul curat și de priveliștea din spate acre cuprindea, cu totul, acea „mare de brazi” care fremăta în adieri…

Un crâmpei din Sinaia. PERLA CARPAȚILOR- așa cum merită să fie amintită și cunoscută, cu parcul cândva plin de veverițele hrănite la amiaz‘ de un domn în vârstă mereu zâmbitor și cu buzunarele pline de nuci, praline și alune, cu papanașii pufoși de la restaurant „Parc”, din colț, cu vilele cu scări interioare din lemn vechi, scârțâind aproape muzical, cu spectacolele și expozițiile de la Casino, cu mirosul chiflelor proaspete și cu mersul la săniuș pe poteci pe care se revărsau crengile brazilor împovărate de zăpadă…

Sinaia- PERLA CARPAȚILOR.

*Academician Constantin Bălăceanu Stolnici ne descrie un astfel de oraş: „Cine a cunoscut Sinaia interbelică nu-şi poate închipui aspectul ei de atunci… Era o localitate climaterică de munte, de tip european, ca cele din Alpi, în care… se înşirau numai vile cochete, în general cu un singur etaj, cu mici grădini, toate umbrite de brazi şi îngrădite cu garduri de piatră şi fier forjat… multe având şi straturi de flori îngrijite. Cele mai multe aveau acoperişuri ascuţite şi erau de zid şi cu structuri de lemn aparent, ca cele din Tirol … Altele erau inspirate de arhitectura franceză din perioada «La belle epoque» şi unele erau diferite adaptări a ceea ce a fost numit stilul românesc. Toate erau acoperite cu tablă sau ţiglă roşie şi aveau un caracter urban, exprimând un nivel economic superior şi un rafinament cultural deosebit, din care lipsea kitsch-ul…”. (https://sinaiaorasulelitelor.ro/ )

Mapio.net, Facebook, ziare.com, google.com/maps, https://www.ebay.com/