Se incapataneaza sa stea de vorba cu prezentul: o fila de istorie din viata satului Filipestii de Targ

Cunoscut drept Palatul vestitului Postelnic Constantin Cantacuzino din Filipeștii de Târg (1633-1641), reședința în prezent sub formă de ruină (situată parcă, înadins… in centrul satului) marchează, cumva, începuturile stilului brâncovenești în ansamblurile boierești ale Țării Românești. Trebuie știut, însă, că în zonă mai există numeroase urme ale reședințelor cantacuzine în Filipeștii de Pădure, Măgureni, Mărginenii de Jos –multe, din păcate, cu alura asta de ruine. Un caz fericit este, în schimb, conacul Pană Filipescu ridicat în aceeași perioadă, și care se află la numai câteva sute de metri distanță, construcția devenit de ceva ani muzeu.

 

Potrivit memoriei vremii, Postelnicul Constantin Cantacuzino își ridică la mijlocul secolului al 17-lea, o reședință luxoasă, ce va servi peste zeci de ani de exemplu pentru reședințele de la Măgureni, Potlogi și Mogoșoaia – ultimele două ridicate de Constantin Brâncoveanul. Descrierea ei apare în documentele istorice ale perioadei, ea fiind locul de primire al unor emisari străini (Paul de Alep, care lăuda în mod emoționant Palatul de la Filipești) dar și cronicari pământeni (cum ar fi Radu Greceanu). Tot izvoarele scrise menționează vasta bibliotecă a stolnicului Cantacuzino care a fost găzduită aici (s-ar povesti că această celebră bibliotecă i-a inspirat și i-a adus către carte pe mulți dintre localnici, ba chiar af fi mărturii că oamenii care lucrau la Curtea Cantacuzină uneori îndrăzneau și împrumutau cărți…)

De asmenea, ar fi de apreciat inovațiile acestei reședințe. Printre acestea, amintim sistemele de aducțiune a apei din râul Prahova ce deserveau atât grădina cât și baia turcească a ansamblului.

L aun oment dat, însă, palatul se pare că a avut mult de suferit în urma unui groaznic incendiu.

Mai apoi, în anii 1787 şi 1789, și apoi în perioada de început a secolului al 19-lea reședința suferă distrugeri cauzate de cutremur și este lăsată în paragină ajunge în stadiul actual de ruină.

 Familia Cantacuzino intră în posesia moșiei din Filipești prin alianță, ulterior în secolul 20 la început cumpără și moșia conacului Pană Filipescu. (sursa:monumenteuitate.org)

În prezent, însă, totul e… o ruină. Se păstrează parțial pivnițele boltite și câteva dintre zidurile parterului. Și… totuși „arătarea” asta de cărămizi vechi are ceva din silueta castelelor din poveste, are, încă acea verticalitate și, negreșit, dorința de a mai sta la povești cu vremurile dar mai ales cu oamenii.

E sufelt din sufletul satului. E acolo, împietrită, o filă de istorie care a înrâurit viața acestei comunități și care merită respect și azi și… mâine!

*Nu sunt cunoscute cercetări arheologice întreprinse până în acest moment care să aducă la lumină o volumetrie a vechii reședințe. Ceea e ar fi însă de menționat, e că mulți dintre bătrânii de acum își amintesc cum…bunii lor le povesteau despre celebrele tuneluri ce legau reședința de Curtea domnească de la Târgoviște, dar și de alte reședințe aparținând Cantacuzinilor.

Foto: wikimedia commons; ziare.com; monumenteuitate.org, Facebook