O (CO)MOARĂ din Prahova

Moara de apă Warthiadi a fost surprinsă și în istoria cinematografică românească în filmul ”Întoarcerea Vlașinilor”(minutul 50).

Acolo unde trăiesc mori de apă, se macină timpul, iar veșnicia satului învinge totul…

Roata morii se-nvârtește și… satului povestește…

Câte-au fost, câte-a văzut

și-n praf nu s-a prefăcut!

Prima componentă a ansamblului arhitectonic de la Drajna, care atrage atenția oricui ajunge pe aceste meleaguri binecuvântate, este vechea moară de apă- o comoară locală și… nu numai. Aceasta dăinuie pe un iaz deviat din Teleajen, pe malul drept al râului.

 Moara este construită din piatră de râu, în secolul al XVII-lea, având un imens acoperiș de șindrilă în patru ape, susținut de stâlpi sculptați. Forma actuală a morii datează de pe la mijlocul secolului trecut, când a fost reparată și posibil mărită. Construcția constituie o instalație tărănească monumentală prin proporții, soliditate, organizare, materiale folosite și arhitectură.

 Imediat după moară, în acea vreme, se ridica un vechi portic de piatră, ce indica drumul spre castel și care avea gravate în chirilică numele lui Alexandru N. Filipescu și anul 1851, data la care el a început reconstrucția conacului, cum consemnează turism.drajna.ro.

De la portic, o alee traversa satul, conducând până la dealul pe care se înalță zidurile groase ale curții de la Drajna.

Structura morii este compusă din fundatii și zidărie din piatră nefinisată, cu stâlpi și grinzi din lemn, la nivelul planșeului care desparte cele două niveluri. Șarpanta, refăcuta complet în anul 1939, are structură din lemn și învelitoarea din astereală. Tot în anui 1939, în urma consolidării, a apărut și un perete din beton, pe fațada de vest, în dreptul iazului, cât și o a doua roată la nord de cea veche. În prezent. aceasta nu mai există. Construcția a suferit intervenții ulterioare anului 1939, pe fațada de sud, prin realizarea unei încaperi (pereți paiantă) și modificarea șarpantei pentru a prelua noul spațiu. Tot aici apare și o sobă cu lemne, al cărei coș este realizat din zidărie de cărămidă.(wikipedia.org)

Așa cum menționează sursa, moara are o lungime de 12m și lățimea de 8,5m, iar roata de lemn are diametrul de 2m. Pietrele  ferecate ale morii au fost aduse din dealul Istriței, de la Pietroasele. Partea superioară este din lemn. Mecanismul de măcinat era format din 2 pietre de moară: una fixă și una mobilă, (cea mobilă se învârte și zdrobește grăunțele). Acesta a fost distrus de-a lungul anilor de diferiți exploatatori, iar pietrele există dar sunt printre dărâmături. Reparatia lor se făcea cu niște ciocane speciale care întrețin rizurile care macină boabele.

Cum aflăm din cele consemnate pe turism.drajna.ro, cu aceeași moară cu ajutorul separatorului măcina și grâu și făină. Cu ajutorul unui șurub se ridica piatra mobilă de pe piatra fixă și în funcție de înalțime să obțină granulația dorită. Curelele erau de dimensiuni mari și realizate din textură de cauciuc.

Sursa citată precizează că moara, o adevărată comoară ce grăiește dincolo d evremuri,  a fost administrată de Dumitru Kretzulescu-Warthiadi – proprietarul Castelului Filipescu fiul Elenei Kretzulescu și al generalului Panait Warthiadi.  La început moara era folosită doar pentru familia Filipescu,  dar mai târziu a devenit accesibilă și locuitorilor din sat. Boierul nu avea obiceiul să locuiască la Drajna, ci la București, astfel administrarea moșiei era lăsată în mâna arendașilor și administratorilor, dintre care cei mai cunoscuți fiind: Cristodor Stravidi, Chirănoiu din Văleni și Butu Ardeleanu.

*Inscripție portic de piatră: Drumu (la proprietate) 1851. Alexandru N. Filippescu.

Demn de știut, acest monument, din comuna Drajna, este unic în județul Prahova, ruinele unei mori asemănătoare aflându-se la Filipeștii de Târg.

*La aproximativ 770 de metri de Moara Warthiadi se află „Izvorul Sărat”, care este situat pe pârâul Drajna, în apropierea satului Piatra, coord.GPS: 45.21258,26.05633. Acest izvor era cunoscut de bătrâni, care depozitau apa în butoaie de lemn şi le cărau în căruţă. Acasă, apa era folosită în gospodărie, în special la sărarea cărnii, dar și la alte treburi gospodărești, căci aici oamenii au fost din totdeauna cu mintea și mâinile la lucru bine rostuit…

Și, iată, în ciuda vremurilor, a vicisitudinilor, moara trăiește. Cu tot cu poveste. Și chiar a avut și o apariție pe… peliculă!

Moara de apă Warthiadi a fost surprinsă în istoria cinematografică românească în filmul ”Întoarcerea Vlașinilor”(minutul 50).

Administrația din Drajna a cumpărat de la foștii proprietari moara de apă și chiar a depus documentele pentru renovarea acestui monument istoric, o raritate pentru județul Prahova. Altfel spus, autoritățile au ambiția să vadă salvată această comoară, fapt confirmat de primarul localității, dna Violeta Gontea!

*Unul dintre locurile fascinante din România este complexul mulinologic din Banat, judeţul Caraş-Severin. Este vorba despre cele 22 de mori de apă de pe Valea Rudăriei, care încă mai funcţionează. Acest complex mulinologic a fost inclus în patrimoniul UNESCO.

foto. drajna.ro, ziare.com