LA MULTI ANI, VALENII DE MUNTE!

Sărbătorim astăzi 9 mai – Ziua Europei, celebrând simbolic ziua în care Declarația lui Robert Schuman, ministrul francez al Afacerilor Externe, a schimbat viitorul Europei și a dus la crearea Uniunii Europene ca spațiu comun de unitate, pace și bunăstare, un spațiu al unității în diversitate.

Românii, au însă și alte motive de sărbătoare și asta pentru că 9 mai are si o semnificație națională importantă, fiind de asemenea ziua în care Declarația de Independență a României față de Imperiul Otoman a fost citită de către Mihail Kogălniceanu în Parlamentul României în 1877.

Tot azi, în județul Prahova, Vălenii de Munte a celebrat, potrivit tradiției locale, ZIUA ORAȘULUI.

Momente solemne, oameni dragi, inimi înălțate în spirit românesc, localnicii, oficialități, emoții și gânduri pentru un oraș emblematic al județului și nu numai, acolo unde a trăit marele istoric Nicolae Iorga.

Vălenii de Munte a îndeplinit de-a lungul existenței sale funcțiile unui oraș: capitală de județ, vamă, târg, reședința plaiului TELEAJEN, centru politic al raionului și cetății de cultură Teleajen.

Localitatea este atestată documentar într-o poruncă a lui Dan al II-lea din 1431. „Drumului Teleajenului” (Văleni – Drajna – Cerașu – Slon – Vârful lui Craiu – Tabla Buții – Vama Buzăului – Brașov) este atestat și el din 1433.

La 1 octombrie 1473, este semnalată prezența lui Ștefan cel Mare la „Cetatea Teleajenului” (poate Homorâciu), unde taie capetele pârcălabilor lui Radu cel Frumos, le ia în robie femeile și dă foc cetății.

În 1573, Alexandru al II-lea întărește fiilor popii Neagoe moșie „peste valea Vălenilor”. În 1580Mihnea Turcitul dă o întărire marelui spătar Albina asupra moșiei Albinari (Ariceștii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581 tot Mihnea Turcitu întărește altora ocine în hotarul Berevoieștilor (azi cartier în Vălenii de Munte).

În 1608, Radu Șerban întărește marelui vornic Cernica și soției sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni și Berevoiești, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădiște. De la 1645 datează prima mărturie documentară asupra județului Săcuieni, cu reședința la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781.

În 1684, Miron Costin menționează în cronica sa Vălenii de Munte printre orașele Țării Românești.La 1794, târgoveții orașului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situației lor pe moșia acesteia. Se menționează în 1794 în documente „târgul domnesc Vălenii de Munte”, iar în existența unui dascăl plătit la școala din Văleni. În 1832, Văleniul număra 518 gospodării (cu 2.590 suflete).

La 1848, Nicolae Bălcescu a recrutat din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu și Ion Gherasim Gorjan.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Vălenii de Munte era o comună urbană, formată din cătunele Văleni (Târgul-Văleni), Turburea și Valea Gardului, având în total 3.000 de locuitori. Ea era reședința plaiului Teleajen, având farmacie, spital, și stație de telegraf și poștă. Atunci se atestă școala în limba greacă de pe lângă catedrala orașului, care funcționa la 1830, precum și școala normală, condusă în 1839, de David Almășanu, și la care învățau 139 de copii; în plus, existau o școală de băieți și una de fete. În oraș erau 6 biserici, dintre care sunt menționate în Marele Dicționar geografic al României biserica Berevoieștilor, cea a Bărcenilor, catedrala orașului (fostă mănăstire închinată la muntele Athos) și biserica Sf. Ioan.

Istoricul Nicolae Iorga s-a stabilit aici în 1907, și a deschis, în iulie 1908, universitatea populară de vară.

În 1925, orașul avea 3.723 de locuitori, fiind în continuare reședința plășii Teleajen. În 1950, el a devenit reședința raionului Teleajen, unul din raioanele regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, a pierdut funcțiile de centru administrativ secundar, după reforma administrativă, devenind unul din orașele județului Prahova, reînființat

Foto: Primaria Valenii de Munte