LA MULTI ANI, CAMPINA! Un oras de 517 ani!

AZI, chiar azi, îi spunem cu drag și respect, LA MULȚI ANI, CÂMPINA!

Câmpina, orașul cunoscut ca cea mai însorită așezare din România, la hotar de deal și munte între Valea Prahovei și valea Doftanei, este atestată documentar în anul 1503 figurând în registrele vigesmale ale negustorilor brașoveni care tranzitau Valea Prahovei, o zonă folosită drept drum comercial, fiind încă din secolul al XIV-lea o cale de comunicație între Transilvania și Muntenia. Deși în actele emise de cancelariile domnești este menționată „vama Prahovei”, există certitudinea că satul Câmpina, grație poziției sale geografice la intrarea în munții Carpați și amplasării la aceeași distanță de București și Brașov era vamă, punctul strategic pentru controlul mărfurilor.Acest lucru a făcut posibilă o dezvoltare rapidă a așezării, localitatea având parte de nenumărate avantaje in urma comerțului care avea loc aici. A funcționat ca vamă din 1422 până în 1840, când, pentru un scurt timp vama s-a mutat la Breaza, iar după aceea la Predeal, punctul de frontieră cu Ardealul.

Pe drumul Câmpinei existau hanuri pentru călători.Tot aici, în urma cererii scrise a boierului Scarlat Câmpineanu adresată domnitorului Moruzi în anul 1799, se va ține un târg de vite în fiecare zi de luni, fapt ce aduce noi beneficii localității. În 1822, Câmpina ajunge pe locul întâi în lista vămilor Țării Românești, elementul ce îi dă importanță fiind păcura. Timp de câteva zeci de ani, orașul Câmpina a avut o stagnare în dezvoltarea sa, mai ales de când vama se mutase la Breaza și apoi la Predeal. Odată cu începerea exploatării țițeiului, așezarea va înflori din nou. Ocupațiile câmpinenilor în această perioadă erau: agricultura, negustoria, apicultura cărăușia și extragerea păcurei din subsolul așezării de către fântânari. Aici funcționau atunci opt mori de apă, situate pe Prahova și pe Doftana. La 1 decembrie 1879 a fost inaugurată calea ferată Ploiești-Predeal; pe locul actualei gări a municipiului și-a avut biroul inginerul de atunci, Anghel Saligny, cel care a fost proiectantul și constructorul podului de la Cernavodă.

Documentele arată preocuparea primarilor orașului de a dezvolta localitatea din punct de vedere al confortului urban, prin: străzi pavate, felinare, piață comercială, grădina publică. Se amintește, între altele, despre băile minerale amenajate din anul 1857 în jurul izvoarelor sărate și sulfuroase de pe platoul sudic al localității, devenit proprietatea lui Dumitru Hernia. Concesionate unor oameni din București, Garoflide și Georgescu, ele vor constitui un punct de atracție al orașului, prin: cazinou, restaurant cu orchestră și fanfară și spații de cazare. În mijlocul parcului întins pe o suprafață de 2,5 ha a fost ridicată o capelă în stil baroc, ce adăpostea mormântul lui Dumitru Hernia, un lăcaș veritabil monument de artă, astăzi în ruine.

Câmpina. Un oraș ca o pozie, scăldat în razele soarelui dar și în duruitul pădurii de sonde, vechi izvor de cultură ce a pecetluitnu doar viața culturală a județului Prahova dar a influențat-o și pe cea la nivel național.

AZI, chiar azi, îi spunem cu drag și respect, LA MULȚI ANI, CÂMPINA!

***1503- ianuarie, 8 – este data primei atestări documentare a localității, datorită moșneanului Mansul (ori Mancsul ?) ce duce 425 livre de ceară de albine spre vânzare la Brașov și este consemnat în registrul vigesimal (de taxă vamală) la poarta cetății. În același an se consemnează prezența a altor doi moșneni din Câmpina, Șerban și Costea, ce vor aduce spre vânzare tot ceară.

  • 1663 septembrie 23 – apare pentru prima dată într-un act de vânzare (zapis) a unui teren pentru casă denumirea de „târg” a Câmpinei.
  • 1674 martie 12 – vama de la Câmpina este atestată prin hrisovul emis de cancelaria domnească în anii de domnie al lui Duca Vodă (1673-1678). „…iar drumul Câmpinei este numai poteci și scală (vamă) de neguțători”. Sub denumirea de „vamă a Prahovei”, vama din această zonă ce controla traficul comercial intens de pe Valea Prahovei este atestată încă din anul 1422 octombrie 23, din anii domniei lui Dan al II-lea, fără a i se preciza locul.
  • 1697 mai 4 – printr-un act de vânzare al unui teren din localitate, este atestată pentru prima dată prezența păcurii pe moșia moșneanului câmpinean, pe nume Lambă.
  • 1783 – Câmpina devine târg liber și capătă o serie de drepturi.
  • 1799 – prin jalbă către domnie adresată de boierul Scarlat Câmpineanu domnitorului, Alex Moruzi își dă aprobarea iar Câmpina obține dreptul de a ține zi de târg (lunea).
  • 1861 aprilie 16 – se introduce iluminatul public cu felinare cu gaz (petrol lampant), Câmpina fiind al șaselea oraș din țară iluminat cu acest nou sistem.
  • 1864 – prin decret domnesc semnat de Cuza Vodă, Câmpina este ridicată la rang de oraș.
  • 1864 – atrași de mirosul petrolului, primii cetățeni străini se stabilesc în localitate.
  • 1879 iunie 1 – intră în serviciu calea ferată Ploiești-Predeal cu gară la Câmpina.
  • 1880 – Dumitru V. Hernia cumpără de la prințul D.B. Stirbey cu suma de 120 000 lei-aur platoul sudic al orașului în suprafată de 305 ha, bogat în petrol.
  • 1883 – se construiește calea ferată Câmpina-Telega cu scopul transportului de lemne de pe Valea Doftanei ca și a sării de la Ocna Telega.
  • 1886 – ing. Ion Gheorghiu, executorul testamentar al petrolistului D.V. Hernia (decedat în 1885), construiește o rafinărie ce avea o capacitate de prelucrare de 125 tone cu scopul de a distila petrolul extras. Aceasta a fost ridicată pe platoul Bucea în zona autogării actuale.
  • 1887 – același ing. Ion Gheorghiu sapă pe malul râului Doftana o sondă montată pe gura unui puț de petrol adânc de 145 m. Aceasta a produs eruptiv circa 500 tone/zi. Este prima sondă săpată la Câmpina.
  • 1890 – se constituie la Câmpina prima schelă petroliferă din țară, din primele cinci sonde.
  • 1895 septembrie 17 – se întemeiază marea societate de petrol „Steaua Română” cu sediul în oraș.
  • 1897 – societatea „Steaua Română” va cumpăra de la moștenitorii Hernia, acea suprafață de 305 ha bogată în petrol pentru suma de 5,5 milioane de lei-aur.
  • 1897 octombrie – intră în funcție rafinăria societății „Steaua Română”, care marchează începutul prelucrării moderne a petrolului în România. La timpul său, a fost considerată cea mai mare din Europa și cea mai modernă, având o capacitate de prelucrare de 1200 tone/zi.
  • 1897 – societatea olandeză „Amsterdam” amenajează pe râul Prahova în zona orașului o hidrocentrală cu o putere de circa 220 kW. Ea va folosi curentul electric produs la săparea primelor trei sonde. Este considerată o premieră mondială în domeniul petrolului.
  • 1893-1896 – filologul si scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu va construi pe platoul Câmpinița castelul său bizar denumit „Iulia Hasdeu”, după numele fiicei sale decedate.
  • 1898 – societatea „Steaua Română” va construi Atelierele Centrale (ACC) cu scopul de a repara și confecționa utilaj petrolier
  • 1898 – se construiește la Sinaia o hidrocentrală care, împreună cu termocentrala Doftana (provizorie), vor furniza curent electric Schelei Câmpina (1899).
  • 1899 – se înființează pentru copiii cetățenilor germani (majoritatea petroliști) școala germană.
  • 1902 – se introduce apa curentă (la robinet) odată cu aducțiunea de apă prin conductă de la Breaza, ce era stocată în bazinul de la capătul cartierului Câmpinița.
  • 1902 – se inaugurează „Casa cu grifoni” situată pe bulevard, proprietatea petrolistului Gh. Ștefănescu, prima casă iluminată electric din oraș, având o instalatie proprie.
  • 1904 decembrie 1 – se înființează prima școală de maiștri sondori și rafinori din țară și din lume la timpul ei.
  • 1905-1907 – este construită și intră în funcție termocentrala de pe râul Prahova cu o putere instalată de 11.500 kw, ce furniza curent la schelele petrolifere: Câmpina, Moreni și Buștenari.
  • 1906 – se începe construcția bisericii catolice după proiectul susținut și finanțat de petrolistul ing. Anton Raky, terminată în 1909.
  • 1907 – la o sondă din schela Câmpina se experimentează pentru prima oară în țară metoda americană de extragerea țițeiului prin gaz-lift.
  • 1907 – are loc la București sesiunea a III-a a congresului mondial de petrol. Participanții vor vizita la Câmpina schela, rafinăria și scoala de maiștri.
  • 1907 – decedează la Câmpina (iulie) pictorul Nicolae Grigorescu, iar în luna august se stinge din viață filologul și scriitorul B.P. Hașdeu.
  • 1908 – după planurile ing. N. Vasilescu Karpen se introduce iluminatul public și casnic în oraș.
  • 1909 – prin fuziunea societăților „Regatul Român” și „Astra” (cu capital anglo-olandez) se întemeiază societatea „Astra Română”, cu sediul direcției tehnice la Câmpina și cu ateliere la Poiana. Aceasta va deveni o filială a concernului anglo-olandez Shell.
  • 1913 septembrie 13 – a decedat, căzând cu avionul de constructie proprie, la Bănești aviatorul Aurel Vlaicu.
  • 1917 octombrie – împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei, însoțit de mareșalul Von Makensen vizitează schela și rafinăria „Steaua Română”.
  • 1918 – moare la Paris (trimis ca delegat pe lângă guvernul francez) savantul Dr. C. Istrati, cea de-a treia personalitate ce a locuit la Câmpina.
  • 1929 septembrie – se introduce pentru uz casnic gazul de sondă de către societatea „Astra Română” la primii 43 de abonați.
  • 1974, autoritățile au demarat construcția unui proiect-pilot de case solare, amplasate în orașul prahovean Câmpina, zona fiind a doua din țară ca număr de zile însorite pe an, după Constanța, și în același timp protejată de furtunile și vânturile ce afectează frecvent litoralul.

Foto: Historia.ro, ziare.com, Pinterest