Hai să-ți arăt Ploieștii noaptea…

Ploiestii de-acum… în adieri văratice târzii, în miez de noapte. Plimbare în lumina mărturiilor unei arhitecturi ce merită respectată, nu pângărită, ce ține la piept harul lui Toma Socolescu, și… pretutindeni, păstrează pașii lui Caragiale, lui Nichita, lui Iorga, și a altora mulți ce au pus temelii…

Catedrala Sf. Ioan Botezătorul- armonizând în silueta sa elemente neoromânești dar și Artdeco, vestita Clădire a Halelor Centrale, Palatul Culturii- impunător, ilustrând, cumva metaforic, cultura- cetate, parcurile, fântânile, statuile… toate vibrând de amintiri, de pașii, inspirația și creațiile unor reputați oameni de cultură și știință… Alei, lumini, plimbări și, firește, nelipsitul popas la ansamblul statuar ce ni-l face contemporan pe Caragiale, împreună cu personaje celebre din opera sa.

Hai să-ți arăt Ploieștii noaptea…

 Poate-așa… învățăm și ne străduim să începem să iubim din nou orașul care ni l-a dăruit pe creatorul necuvintelor și unde… îndrăgostiții rostesc în șoaptă și trăiesc așa:

„dacă te-aș prinde-ntr-o zi
și ți-as săruta talpa piciorului,
nu-i așa că ai schiopăta puțin, după aceea,
de teamă să nu-mi strivești sărutul?”