Coiful de la Cotofenesti: o comoara ce-aduce aminte de vorba unui dascal- „Prahova ar trebui sa aiba o carte de istorie a ei, proprie”

Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac ce datează din prima jumătate asecolului 4 î.Hr.  O COMOARĂ. În cel mai profund și nobil sens!

Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțăfenești- Vărbilău, județul Prahova.

Uluitoarea descoperire a fost făcută de către un elev al școlii primare din localitate: Traian Simion. ( în anul 1943, același Traian Simion, copilul care a găsit această piesă- o temelie pentru istoria antică a meleagurilor noastre, avea să devină erou, trecând la cele veșnice, cu gândul la neam și țară, pe frontul din Rusia).

Artefactul o piesă cu totul aparte, din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat.

Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie al României, în sala de tezaur.

Potrivit investigațiilor specialiștilor, celebrul coif din Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Lesne de bănuit, obiectul a aparținut unui rege geto-dac – căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV î.e.n.

Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.) Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap tiare. După alți autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeași scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec (o metaforă a bărbăției)

Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰. Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coțofănești are grosimi variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în partea de la bază, până la numai 0,76 mm, în zona superioară calotei păstrate. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofănești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (în zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei.

Este, cert, nu doar un obiect de tezaur, prin valoarea istorică, prin vechime și importanță din perspectiva mesajului pe care îl transmite și care este indestructibil legat de noianul de descoperiri arheologice din zonă (mai cu seamă pe teritoriul comunei Dumbrăvești), dar și o operă de artă. Gândind în ce vremuri depărtate a fost confecționat și cât har au avut meșterii… coiful acesta în sine poartă una dintre cele mai frumoase povești despre… oamenii care au fost pe meleagurile prahovene.

Vorba unei reputate profesoare de istorie din Ploieștii unui timp trecut- DOAMNA ADELA IORDĂNESCU: „Tu, să știi că județul ăsta ar trebui să aibă o carte de istorie a lui, proprie, că atâția oameni mari și comori a dat, că ar trebui copiii, în școli, să învețe anume ISTORIA PRAHOVEI”! (n.r. o spunea șoptit, la ureche, pe timpul altui regim, elevilor săi de 10, care mergeau la olimpiade)

*Puțini știu că, la 24 decembrie 1999, Banca Națională a Romîniei a pus în circulație o monedă de aur 999‰, cu greutatea de 1,224 grame și diametrul de 13,92 mm, cu o valoare nominală de 100 lei, într-un tiraj maxim de 22000 de exemplare, care are reprezentat pe revers, în centru, coiful de aur descoperit la Poiana Coțofenești, iar la exterior, inscripția circulară COIF POIANA COȚOFENEȘTI. Moneda face parte dintr-o serie intitulată Istoria aurului.

*Arheologii remarcă faptul că artefactul are, într-o anume măsură, similitudini cu alte obiecte de tezaur, cum ar fi: coifului getic din aur din secolul al V-lea î. Hr., descoperit la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, celor din argint parţial aurite din inventarul mormintelor princiare getice de la Agighiol, judeţul Tulcea şi Peretu, judeţul Teleorman sau coifului din argint de la Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, care datează, toate trei, de la sfârşitul secolului al IV-lea – începutul secolului al III-lea î. Hr.