CELE MAI VECHI INDELETNICIRI… la Ceptura

„Așa cum este demonstrat cele mai vechi urme de locuire datează din paleolitic. Firesc că primele îndeletniciri umane sunt cele specifice acelei perioade, respectiv culesul și vânătoarea, despre pescuit nu poate fi vorba pentru că în zonă nu sunt prezente nici râuri, nici lacuri permanente.

Meșteșugurile sunt practicate, încă din neolitic, cea mai importantă dovadă în acest sens, o aduce șantierul arheologic de la Budureasca, care confirmă că aici se afla un important centru meșteșugăresc, mai mult în sec. IV-VI d.Hr., Budureasca este cel mai mare centru de producție din zonă, metalurgia fiind practicată în cuptoare de redus minereul, singurul din regiune.

Meșteșugurile au fost diversificate și sunt îndeletniciri străvechi, moștenite din generație în generație, transmise de părinți copiilor în cadrul familiei sau în cadrul aceluiași sat.

Dogăria, impusă de specificul locului constituie unul dintre meșteșugurile cele mai răspândite în Ceptura, fiind practicat pe scară largă în trecut, faima meșterilor dogari din Ceptura a trecut granițele județului.

Rotăria și construcția de care, a fost larg răspândită în comună, lucru reliefat, de însăși toponomia satului Rotari.

Interesante mențiuni am găsit și în legătură cu producerea rachiului, creșterea viermilor de mătase sau albinăritul, în Marele Dicționar Geografic al României din 1899, George Ioan Lahovari face următoarele precizări : anual se obținea 1600 dl. de țuică care era comercializată la Ploiești și Mizil, majoritatea femeilor creșteau viermii de mătase din care se obținea borangicul, numărul stupilor de albine era de 208. Meșteșugarii erau grupați asfel : 3 cismari, 2 croitori, 4 fierari și un rotar pentru satul Ceptura de Jos.

În 1929, în comuna Ceptura se desfăşurau diverse activităţi meşteşugăreşti, comerciale şi agricole. Pentru Ceptura de Jos sunt menţionate următoarele:

– Băcănii: Iordănescu T. Ion

– Brutării: Eancşici Petruş

– Cârciumari: Grigorescu Constantin, Grigorescu Grigore, Georgescu Ion, Hangiu Teodor

– Cismari: Drăghici Leonida, Risner Gheorghe, Zote Naie

– Cooperetive: Cooperativa de consum „Plugarul”

– Croitori: Carpen Alexandru, Grigore N.P. Ion, Fendu Leonida, Petrescu Andrei

– Dogari: Dumitrescu Constantin, Lipianu Constantin, Lipianu Ghiţă, Popescu Alexandru

– Fierari: Bărbuceanu Gr. Ion, Ciobanu P. Gheorghe, Feraru Andrei, Sache Stelian

– Grădinari: Bărbuceanu Pandele, Dumitru Petre Ileana

– Măcelari: Sorocală Leonida, Neculai I. Ştefan

– Mori: Crăciunescu Şerbănescu

– Rotari: Pârcălabu R. Neculae

– Tâmplari: Negoiţă Naie

– Vinuri depozite: Chisilescu Marin, Grigorescu Constantin, Iacovache Pandele

– Viticultori: Alexandrescu moştenitori- 10 ha, Athanasiu moştenitori- 3 ha, Bărbuceanu Ştefan- 4 ha, Botea E mostenitori- 90 ha, Barac T- 3ha, Buligescu Eracle- 5 ha, Buşilă inginer- 4 ha, Chicerescu M- 6 ha, Dumitriu inginer- 5 ha, Ivanovici Mincu- 11 ha, Ianci P. Ion- 3 ha, Mărăcineanu V. C.-250 ha arabil şi 5 ha vie, Mânăstirea Căldăruşani- 8 ha, Minculescu Dumitru- 200 ha arabil şi 10 ha vie, Spirescu General- 5 ha, Şendre Amira- 10 ha, Teodorovici Smaranda- 7 ha, Teişanu Ema colonel- 6 ha, Verulescu G.-4 ha

Ceptura de Sus:

– Băcănii: Făgărăşanu Stelian

– Cârciumari: Făgărăşanu Stelian, Hristea N. Grigore

– Croitori: Grigorescu Haralambie

– Lăcătuşi: Clucerescu Constantin

– Rotari: Şerbănescu Andrei

– Strungari în fier: Bărbuceanu Panait, Ionescu Sofronie

– Tâmplari: Bâzdoacă Lerente

– Vinuri depozite: Niţu G. Ion

– Viticultori: Clucerescu Constantin- 2 ha, Georgescu Ion- 2 ha, Ştefănescu Ion- 3,5 ha

Şoimeşti:

– Băcănii: Cristache Nae Gheorghe, Tudorache Niţă

– Cismari: Dragomir Andrei

– Dogari: Tudose Stelian

– Gaz metan: „Steaua Română”

– Petrol: Astra Română, Steaua Română, Orion

– Ingineri: Apostol Socrate, Darie Cezar, Dumitrescu Victor, Popescu Ilie, Schlosser Filip

– Mecanici: Călin Albert

– Viticultori: Manole L. Ilie- 3 ha

Rotari:

– Băcănii: Stătescu State

– Blănării: Barbu Dumitru

– Cârciumari: Georgescu Ion, Grigorescu Nicolae, Oprina Vasile

– Cismari: Georgescu M. Tudor

– Dogari: Dragomir Constantin

– Dulgheri: Alexandru A. Radu, Ghiurcă Lambie

– Petrol: „Steaua Română”

– Rotari: Lefter Radu

– Agricultori: Mavrocordat col. 168 ha

Malu Roşu:

– Zidari: Plăcidică Lorenţ

– Viticultori: Frinescu G.-4 ha, Teodorescu Vasile- 2,5 ha

O analiză sumară a acestor meşteri sau specialişti din acele timpuri scoate în evidenţă un lucru sigur, intensa viaţă economică din Ceptura. Pe lângă activitatea de bază, respectiv viticultura, iată apar specialişti în domeniul petrolului, care se extrăgea din dealurile Merezului, Trestiei sau din satul Şoimeşti, unde exista şi o structură administrativă( relicvele rămase sunt situate în curtea lui Gheorghiţă Ploscaru, unde se păstrează nişte bazine din beton, care au sevit depozitării apei care se folosea în procesul de extracţie).

În arhiva locală se păstrează, dovezi despre îndeletniciri străvechi, cum ar fi albinăritul sau creşterea viermilor de mătase. În statistica apicolă şi sericicolă pe 1938, regăsim mari proprietari de pămănt, dar şi învăţători sau preoţi care în acest fel mai obţineau un venit suplimentar. În statistica apicolă sunt trecuţi, 13 apicultori care deţineau 270 de stupi, ce produceau 2 074 kg de miere. Dintre apicultori cel care avea cei mai mulţi stupi, este Ion Gr. Bărbuceanu, fostul primar, care avea 80 de stupi, fiind urmat de Nicolae Ionescu din Ceptura de Jos, cu 52 de stupi şi Pandele Micşă din Şoimeşti, cu 50 de stupi. De creşterea viermilor de mătase se ocupă 9 localnici, care obţin 66 kg de gogoşi şi 6,25 kg de borangic.

Tradiţia se păstrează şi astăzi, când încă avem tineri care repară butoaie sau confecţionează de nou asemenea produse, în ciuda faptului că există o concurenţă acerbă din partea noilor materiale, din care sunt confecţionate rezervoarele de vin: inoxul, plasticul alimentar sau fibra de sticlă.

Adevăratul vin se păstrează în butoaie de lemn, iar învechitul acestuia chiar şi în cadrul combinatelor viticole se face doar în baricuri din stejar.

Albinăritul este practicat pe scară largă şi în prezent, există apicultori cu peste 100 de familii de albine”.

Aflate de la Prof. CONSTANTIN CHIOVEANU.

Un sat. un loc. Amintiri. Meșteri și meșteșuguri, trudă și tradiții ce nu trebuie date uitării!

Ceptura. Un loc binecuvântat pe dealurile de poveste ale Prahovei.

Tot respectul pentru inițiativa generoasă de a pune în lumină a celor ce au pus temelie satului!

Foto: Comuna Ceptura/Facebook