Azi… numai preotul paroh ii mai poarta grija…

Ruinele bisericii cu hramurile „Sf Dumitru” și „Sf Paraschiva” (Cod LMI : PH-II-m-B-16553) din Ogretin. Ctitorită în 1817, „biserica este bine proporționată, are formă de nava și reprezintă tipul bisericii de sat de pe Valea Teleajenului”.

După o restaurare, cândva, înainte de 1938, „pentru o bucată bună de vreme a fost salvată de la pieire. Rămâne să înțeleagă și acei care o văd în fiecare zi, între mormintele înaintașilor lor, că trebuie să-i poarte de grijă„. (Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 1938) (N.R. de atunci au trecut vreo… 82 de ani!!!

Satul a rămas. Mormintele sunt, și ele, acolo. Iar bisericuța a luat, în timp, calea pieirii… Abia își mai ține ruinele, încăpățânându-se să mai povestească vremurilor despre oamenii de altădată, despre… „veșnicia care s-a născut (poate nu întâmplător!) la sat”, cum spunea poetul și filosoful Lucian Blaga.

 Dar… oare de ce a trebuit să ajungă AȘA acest lăcaș?!?! Oare nu putea fi salvat la timp?!?!


Aflăm de la administratorul paginii Monumente Istorice – Prahova că astăzi, doar preotul paroh îi mai poartă de grijă!

*Numele satului Ogretin (comuna Drajna) se crede că provine din cuvintele „o grădină”, acest sat fiind grădina principală a Castrului Roman de pe Gradiște, apoi a primilor moșneni Drăjneni care au deținut și pământul din satul Ogretin care a fost înființat mai târziu de Dragomir Comișel, fratele lui Stan Sutașul, ambii din Familia Pânteștilor din Drajna.

Foto: Monumente Istorice-Prahova/Facebook