Amintiri emotionante din Ploiestii altor vremuri… Minunata Gradina Publica

„Cam de când am început să fiu interesat de a înțelege cum era structurat Ploieștiul vechi, Grădina Publică m-a fascinat. Astfel că mai zăbovesc cu încă o postare asupra ei.

Când am pus mâna pe primele descrieri ale Ploieștiului la nivelul sfârșitului de secol XIX – început de secol XX, Grădina Publică mi-am imaginat-o pe locul fostului Tribunal, peste drum de Muzeul de Istorie. Acea insula formată din Palatul Administrației Fiscale (căci asta a fost destinația originală a clădirii pe care generațiile noi o știu drept “Tribunal”) și piața de nimicuri din spate. Evident că mă înșelam, iar noi cei de astăzi ar trebui să ne imaginăm Grădina Publică ca un mic parc ce începea cam unde se termina Bulevardul, spre Centru.

Am mai găsit o fotografie interesantă pe care am luat-o la scalat și colorat în care se vede foarte bine Statuia lui Atlas (în cazul în care decid să restaurez în 3D detaliat și statuia, fotografia asta este foarte valoroasă).

Până la modelarea statuii lui Atlas din Grădina Publică, am găsit o variantă de statuie cu Atlas gata făcută, pe care am plasat-o în Grădina Publică virtuală.

În cea de a doua fotografie am încercat să surprind digital, același unghi ca în fotografie, ocazie cu care am decis sa și încep schițarea clădirii Băii Publice (acum într-o formă brută dar silueta și coșul de fum plasat în spatele clădirii sunt emblematice).

În cea de-a treia fotografie am luat un unghi fotografic din modelul 3D care ar fi putut fi realizat doar dacă ar fi avut drone în secolul trecut. Sau dacă vreun fotograf ar fi avut inițiativa, la vremea aceea, să facă o fotografie din clopotnița Bisericii Sf. Gheorghe (de lângă LMV), care era în picioare la vremea aia. Din unghiul acesta s-ar fi văzut până spre centru, fiind vizibile acoperișurile și siluetele clădirilor importante din Centrul Vechi (Primăria Nouă, Micul Luvru, ansamblul de clădiri de pe latura sudică a Pieții Unirii… plus evident altele pe care încă nu le-am modelat)”.

Mai mult decât… o postare… O MĂRTURISIRE, O FILĂ DE ISTORIE, împărtășită pe pagina „Ploieștiul lui Caragiale”. Merită atenție, emoție, contemplare…

Oare câți își mai amintesc?!?

foto: „Ploieștiul lui Caragiale”.