Amintiri din vremea cand mineritul „stralucea” in Prahova: MINA CEPTURA

1. MINA

De la mină, cărbunele era transportat la gara Ceptura pe o cale ferată îngustă (C.F.I.), ce avea 7 km lungime, în vagoane tractate de locomotive cu abur tip 762.

Așa cum aflăm de la dl Florin Tudorache, mecanici pe aceste locomotive au fost: Rádulescu Ghe, Auricá Horotan, Traian Horotan, Istrate D-tru, Coarfă Artaxexe. Au fost retrase în 1985, locul lor fiind luat de autobasculante.

2. GARA

De la gara Ceptura cărbunele era tansportat spre gara Inotești cu locomotivele cu aburi tip 324 sau 130, iar de aici cu preponderență spre termocentralele Doicești, Brașov și Borzești. Mecanici de locomotivă au fost: Nae Mihai, Sovăială D-tru, Chiosa Ghe, Dore Tudose. Șefi de manevră erau: Sentaru Ion, Popa C-tin, Bârzan Cantilie, Pană Ilie. La bariera de pe drumul national au fost: Ghican N, Argatu D-tru, Smaranda C-tin. La baie au lucrat Baniță Ion, Nenciu Ghe, Achim Ghe, Popa Tudor.

Locomotivele cu aburi au fost retrase în 1985.

Duruitul lor legendar părea că se armonizează cu truda neîncetată (pe atuni), a târnăcoapelor și utilajelor mînuite cu un har greu de întrecut de către mineri. Un sat, un loc, o lume… o lume despreacre, peste o vreme, poate… prea puțini își vor aminti…

*Potrivit unui studiu din 2015, România mai are rezerve cunoscute de cărbune de 291 de milioane de tone, care ne mai ajung pentru o perioadă de 9 ani, în actualele condiţii de producţie,

*După anul 1921, activitatea în toate sectoarele industriei petroliere românești a luat avânt. Șase ani i-au trebuit României postbelice, pentru că de abia în anul 1924 să depășească nivelul antebelic al producției de țiței. De fapt, anul 1924 va fi un an de răscruce în evoluția industriei petroliere românești, în general. Adoptarea în acel an a noii legi a minelor care a încurajat elementul românesc limitând accesul capitalului străin, a stimulat interesul autohton pentru petrol.

Prin intensificarea activității de cercetare geologică au apărut noi și bogate schele. Explorarea zonelor posibile petrolifere se amplifica si este realizata cu mijloace si metode noi. “Din anul 1927 incep studii pentru obtinerea unor  informatii privind caracterul geologo-fizic al formatiunilor productive, se generalizeaza introducerea ciupitoarelor si carotierelor” elementul de noutate constituindu-l experimentarea in zona petrolifera a Morenilor, a carotajului electric inventat de fratii Schlumberger, care permitea o mai buna investigație geofizica la sonda. Geologii Gavat și Socolescu introduc în câmpurile petrolifere românești prospecțiunile gravimetrice, urmate de prospecțiuni seismice efectuate în Prahova 1934 – 1935. Cu ajutorul acestor mijloace și metode, în anul 1926 se descoperă noi zone și zăcăminte printre care amintim: Meotianul de la Ceptura-Urlați, Moreni și Gura Ocniței.

foto: Florian Tudorache