Am fost la CIRC. Si MULTUMESC acestor oameni care din munca si sacrificiul lor ne fac noua sarbatoare

*ACEST ARTICOL FACE „RECLAMĂ” PENTRU MUNCĂ, PASIUNE, SACRIFICIU ȘI DĂRUIRE.

Mi-a rătăcit pașii undeva… în „împărăția” unui loc facinant care a trezit copilul din mine. Dar și simțul adultului care se înclină cu respect în fața ARTEI.

În limba română: am fot la circ. A venit irul în oraș și… n-am rezistat. Mi-era dor de sublimul uneia dintrecele mai vechi și complexe arte, mi-era dor de mireama unica a rumegușului, de gong, de sublim…

Și am găst exact acel ceva UNIC și… CLASIC în același timp, am găsit cortul circului așa cum îl știu și baloții de fân aranjați la umbră pentru hrana cailor, am regăăsit ARTA aceea care te lasă cu gura căscată, care te provoacă și te face să zbori… cu mintea, cu emoțiile, care te învață să fii din nou copil și să visezi, să fii candid și plin de speranță, de bucurie și care, cu fiece gest își dă lecții.

Da. Am fost la circ și acum deja am sufletul mai plin.

Mi-a mirosit a rumeguș, acolo, din miezul manejului, poate nu întâmplător… rotund, pentru a întruchipa perfecțiunea. Perfecțiunea răsădită în clipe, zile, luni și ani de muncă, de… trudă încărcată de har, sacrificii, disciplină, ger, arșiță și acea muzică a inimii care te îndeamnă să urmezi o tradiție în familie dar și drumul pe care ți-l asumi cu asupra de măsură acolo unde cortul acela colorat, plin de surprize, de muzică, de numere UNICAT, ți-este casă și masă, dar și har, destin și vis împlinit… Perfecțiunea unei profesii care nu poate fi decât la superlativ, pentru că altfel, poate un gest sau o secundă pot fi fatale…

Da. Am fost la circ. Am găsit, spre bucuria mea, circul clasic, cu dresuri, acrobați și artiști de talie internațională cu momente UNICE, cu acei artiști înveșmântați în straiele măiestriei, în zâmbetul ce se naște din reușită și din aplauzele care nu contenesc din ceea ce EL, artistul „construiește” în meseria lui chiar și de la vârsta de 3-4 anișori, pentru a crește în lumina și credința dragostei pentru una dintre cele mai minunate profesii, pe cât de spectaculoasș pe atât de… periculoasă.

Am fost și am urmărit totul cu răsuflarea tăiată și cu gândul: oare cum îi pot eu, cetățean de rând, răsplăti pe acești fantastici care fac din propria lor viață spectacol, zbor, fantasmă, pericol, taină… pentru a ne bucura pe noi…, pământenii, care nici nu știm măcar a le număra ANII de trudă la cote maxime…

Am fost la circ. Și chiar și-acum, când scriu comod la laptop, în fotoliu, aplaud frenetic. Și MULȚUMESC acestor oameni care din munca și sacrificiul lor ne fac nouă sărbătoare.  Chiar punându-și viața în pericol.

Da. E bine că vine circul! Pentru că ne oferă minunate lecții de viață!

foto: PrimarPH; www.facebook.com/media/set/